DIKE - SUPLIMENT DEDICAT ACTIVITĂŢII DE DREPT | DECIZIE CJUE: Dezindexarea informaţiilor inexacte - o obligaţie a administratorilor motoarelor de căutare

Dreptul de a fi uitat are caracter extrateritorial şi incumbă obligaţia tuturor versiunilor globale ale motoarelor de căutare să dezindexeze informaţiile referitoare la o persoană, la solicitarea acesteia, conform dispoziţiilor articolului 17 din Regulamentului 679/2016 (GDPR), a decis în 8 decembrie 2022, Curtea de Justiţiei a Uniunii Europene (CJUE).

Potrivit hotărârii CJUE, operatorul motorului de căutare are o nouă obligaţie şi anume să dezindexeze informaţiile incluse în conţinutul indexat dacă solicitantul demonstrează că acest lucru este vădit inexact. Curtea a mai stabilit că dovada inexactităţii vădite nu trebuie să rezulte dintr-o hotărâre judecătorească obţinută împotriva editorului site-ului, reţinându-se, în speţă, că informaţiile dezvăluite publicului nu sunt inexacte, precum şi în detrimentul intereselor subiectul implicat.

Magistraţii CJUE au analizat solicitarea a doi directori din cadrul unei companii de investiţii adresată către Google pentru dezindexarea rezultatelor, în urma căutărilor efectuate pornind de la numele celor doi.

În speţa dedusă judecăţii, managerii au dorit dezindexarea unor serii de linkuri despre care aceştia afirmau că ar conţine informaţii inexacte despre modelul de investiţii al companiei. Cei doi directori au mai solicitat ca Google să elimine fotografiile lor din lista unei căutări de imagini pornind de la numele lor, deoarece fotografiile îi prezentau pe cei doi manageri în preajma sau în interiorul unor automobile de lux, elicoptere şi aeronave. Google a refuzat să admită cererea formulată de cei doi directori şi a scos în evidenţă contextul profesional al articolelor şi fotografiilor postate, arătând că nu reiese din ele că informaţiile prezentate ar fi inexacte.

În speţa respectivă, Curtea Federală de Justiţie din Germania a solicitat Curţii de Justiţie a Uniunii Europene să ofere o interpretare autorizată a GDPR în privinţa dreptului de a fi uitat, şi a directivei privind protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal (directiva 95/46), în condiţiile în care imaginile nu au mai fost afişate de motorul de căutare la data intrării în vigoare a GDPR.

Curtea Federală de Justiţie a arătat că, deşi articolele respective şi fotografiile aferente nu mai sunt disponibile pe Google, acţiunea reclamanţilor nu ar fi lipsită de interes, deoarece motorul de căutare indică faptul că linkurile respective sunt "în prezent indisponibile" din anumite motive.

"În asemenea împrejurări, nu poate fi exclus ca în viitor aceste articole să fie repuse online şi indexate din nou de către motorul de căutare Google", au afirmat reclamanţii, fapt susţinut şi de Curtea Federală a Germaniei.

Din analiza dispoziţiilor articolului 17 din Regulamentul GDPR, judecătorii CJUE au reţinut că prelucrarea datelor cu caracter personal efectuată în contextul activităţii unui motor de căutare se deosebeşte şi se adaugă la cea efectuată de editorii de site-uri internet, constând în afişarea unor astfel de date pe o pagină de internet. În plus, această activitate joacă un rol decisiv în diseminarea globală a datelor menţionate anterior, întrucât le face accesibile oricărui internaut care caută pornind de la numele persoanei în cauză, chiar şi acelor utilizatori care altfel nu ar fi găsit pagina web unde sunt publicate aceleaşi date. "Prin urmare, în măsura în care activitatea unui motor de căutare poate afecta semnificativ şi pe lângă activitatea editorilor de site-uri de internet, drepturile fundamentale la respectarea vieţii private şi la protecţia datelor cu caracter personal, managerul motorului de căutare trebuie să asigure respectarea deplină a tuturor prevederilor directivei 95/46 şi GDPR", se arată în decizia CJUE.

Având în vedere acest lucru, Curtea reţine că dreptul la protecţia datelor cu caracter personal trebuie să fie considerat nu numai în raport cu funcţia sa socială, ci trebuie echilibrat şi cu alte drepturi fundamentale, conform principiului proporţionalităţii. În speţă dedusă judecăţii CJUE, a fost necesar să se echilibreze dreptul la uitare cu dreptul la informare publică, în ceea ce priveşte solicitarea de date a căror prelucrare este necesară pentru garantarea libertăţii de informare.

Cu toate acestea, atunci când cererea de dezindexare se referă şi la acurateţea datelor, CJUE afirmă că responsabilitatea operatorului motorului de căutare include şi faptul că, în urma primirii cererii, pentru a verifica dacă un conţinut poate fi inclus în continuare în lista rezultatelor căutării realizată prin intermediul motorului său de căutare, el trebuie să evalueze şi dovezile aduse de solicitant. Din considerentele de mai sus, reiese că atunci când persoana care a depus o cerere de dezindexare furnizează dovezi relevante şi suficiente, adecvate pentru a-şi fundamenta cererea şi capabile să demonstreze caracterul vădit incorect al informaţiilor incluse în conţinutul indexat, operatorul motorului de căutare este obligat să accepte această cerere de dezindexare. Acelaşi lucru este valabil şi în cazul în care persoana vizată aduce o decizie judecătorească luată împotriva editorului site-ului web, care stabileşte că informaţiile incluse în conţinutul indexat sunt, la prima vedere, inexacte.

Pe de altă parte, potrivit hotărârii, în cazul în care inexactitatea informaţiilor nu este evidentă prin prisma probelor furnizate de persoana vizată, administratorul motorului de căutare "nu este obligat, în lipsa unei hotărâri judecătoreşti de acest fel, să accepte o astfel de cerere de dezindexare".

CJUE mai arată că "în cazul în care se iniţiază o procedură administrativă sau judiciară cu privire la presupusa inexactitate a informaţiilor incluse într-un conţinut indexat şi existenţa unei astfel de proceduri a fost adusă la cunoştinţa operatorului motorului de căutare în cauză, este responsabilitatea acestui manager - deoarece el trebuie să ofere utilizatorilor de internet informaţii care sunt întotdeauna pertinente şi actualizate - să adauge la rezultatele căutării, un avertisment cu privire la existenţa unei astfel de proceduri".

Având în vedere cele de mai sus, Curtea concluzionează că, în scopul examinării unei cereri, care vizează obţinerea eliminării din lista rezultatelor căutării a link-urilor care conduc la conţinuturi considerate de reclamanţi a fi inexacte, dezindexarea nu este supusă condiţiei ca problema acurateţii acelui conţinut indexat să fi fost soluţionată, cel puţin provizoriu, în contextul unei acţiuni în justiţie introdusă împotriva furnizorului conţinutului.